PRIMUL RAZBOI MONDIAL (1914 – 1918)
CAUZELE ŞI CARACTERUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL
Contradicţiile dintre marile ţări imperialiste, determinate de legea dezvoltării inegale şi în salturi a capitalismului, au dus la formarea a două blocuri agresive imperialiste: Tripla Aliantă (Puterile Centrale) şi Tripla Înţelegere (Antanta). Lupta dintre ele pentru reîmpărţirea lumii, a provocat Primul Razboi Mondial.
Imperialismul german urmărea să cotropească mare parte din Europa şi din Orientul Apropiat, să reîmpartă coloniile în folosul său şi să-şi deschidă calea pentru dominaţia mondială.
Imperialismul austro-ungar tindea să-şi extindă stăpânirea asupra întregii Peninsule Balcanice.
Imperialismul englez urmărea să înlăture concurenţa şi pretenţiile imperialismului german de reîmpărţire a lumii, a coloniilor şi a sferelor de influenţă.
Franta căuta să redobândească Alsacia şi Lorena, care fuseseră răpite de Germania în anul 1871 şi să cotropească regiunea industrială Saar.
Imperialismul rus tindea să înlăture influenţa şi concurenţa Germaniei si Austro-Ungariei din Balcani şi să pună mâna pe Constantinopol şi strâmtori.
Imperialiştii au urmărit totodată să abată proletariatul de la lupta sa revoluţionară, să dezbine clasa muncitoare, să slăbească mişcarea muncitorească din propriile lor ţări, pentru a împiedica astfel izbucnirea revolutiei.
IZBUCNIREA RĂZBOIULUI
Pretextul izbucnirii războiului a fost asasinatul de la Sarajevo; arhiducele Franz Ferdinand, moştenitorul tronului austro-ungar a fost omorât de membrii unei organizaţii naţionaliste sârbe.
Guvernul austriac, sprijinit de Germania, care voia să declanşeze războiul, trimise Serbiei un ultimatum cu astfel de condiţii, pe care nici un stat independent, nu le-ar fi putut primi. Serbia primi aproape toate cererile Austro-Ungariei, dar aceasta a considerat răspunsul nesatisfăcător. La 28 iulie 1914, Austro-Ungaria declara razboi Serbiei. La 1 august, Germania declară război Rusiei. Apoi, la 3 august, ea declară război Frantei, iar armatele germane invadară Belgia, calcand neutralitatea acestei tari. La 4 august, Anglia declară război Germaniei.
În Europa erau astfel urmatoarele fronturi:
1. Fontul de vest, unde armatele germane acţionau împotriva trupelor
franceze, engleze si belgiene
2. Fontul de est, unde armata germană împreună cu cea austro-ungară,
lupta contra armatei ruse
3. Frontul secundar, în Balcani, unde o parte din armata
austro-ungară lupta împotriva sârbilor
Dar, curând, războiul s-a extins dincolo de graniţele Europei. Urmărind înrobirea Chinei şi cucerirea coloniilor germane din Oceanul Pacific, Japonia a găsit momentul favorabil şi, la jumătatea lunii august 1914, a declarat război Germaniei. Ea a ocupat imediat baza militară maritimă germană de la Kiao-ceau şi concesiunile germane din China.
Spre sfarşitul lunii septembrie 1914, Turcia, care se afla în orbita imperialismului german, a intrat în razboi, atacând Rusia. Se forma astfel un nou front în Caucaz. Războiul se întinse şi în Africa, unde englezii şi francezii, au inceput operaţii militare, pentru a cuceri coloniile germane. Treptat, războiul a devenit mondial.
Pe frontul de vest, grupul de atac al armatelor germane, respingând cu uşurinţă rezistenţa trupelor belgiene, a ocupat aproape întreaga Belgie şi a năvălit în Franţa. Capitala Franţei era ameninţată. Comandamentul francez a ordonat o contraofensivă generală.
Astfel, a început în septembrie 1914, bătălia de la Marna, în urma căreia germanii au fost siliţi să înceapă retragerea pe tot frontul. Planul războiului fulger al comandamentului german s-a prăbuşit. Războiul s-a transformat într-un război de poziţii.
Contradicţiile dintre marile ţări imperialiste, determinate de legea dezvoltării inegale şi în salturi a capitalismului, au dus la formarea a două blocuri agresive imperialiste: Tripla Aliantă (Puterile Centrale) şi Tripla Înţelegere (Antanta). Lupta dintre ele pentru reîmpărţirea lumii, a provocat Primul Razboi Mondial.
Imperialismul german urmărea să cotropească mare parte din Europa şi din Orientul Apropiat, să reîmpartă coloniile în folosul său şi să-şi deschidă calea pentru dominaţia mondială.
Imperialismul austro-ungar tindea să-şi extindă stăpânirea asupra întregii Peninsule Balcanice.
Imperialismul englez urmărea să înlăture concurenţa şi pretenţiile imperialismului german de reîmpărţire a lumii, a coloniilor şi a sferelor de influenţă.
Franta căuta să redobândească Alsacia şi Lorena, care fuseseră răpite de Germania în anul 1871 şi să cotropească regiunea industrială Saar.
Imperialismul rus tindea să înlăture influenţa şi concurenţa Germaniei si Austro-Ungariei din Balcani şi să pună mâna pe Constantinopol şi strâmtori.
Imperialiştii au urmărit totodată să abată proletariatul de la lupta sa revoluţionară, să dezbine clasa muncitoare, să slăbească mişcarea muncitorească din propriile lor ţări, pentru a împiedica astfel izbucnirea revolutiei.
IZBUCNIREA RĂZBOIULUI
Pretextul izbucnirii războiului a fost asasinatul de la Sarajevo; arhiducele Franz Ferdinand, moştenitorul tronului austro-ungar a fost omorât de membrii unei organizaţii naţionaliste sârbe.
Guvernul austriac, sprijinit de Germania, care voia să declanşeze războiul, trimise Serbiei un ultimatum cu astfel de condiţii, pe care nici un stat independent, nu le-ar fi putut primi. Serbia primi aproape toate cererile Austro-Ungariei, dar aceasta a considerat răspunsul nesatisfăcător. La 28 iulie 1914, Austro-Ungaria declara razboi Serbiei. La 1 august, Germania declară război Rusiei. Apoi, la 3 august, ea declară război Frantei, iar armatele germane invadară Belgia, calcand neutralitatea acestei tari. La 4 august, Anglia declară război Germaniei.
În Europa erau astfel urmatoarele fronturi:
1. Fontul de vest, unde armatele germane acţionau împotriva trupelor
franceze, engleze si belgiene
2. Fontul de est, unde armata germană împreună cu cea austro-ungară,
lupta contra armatei ruse
3. Frontul secundar, în Balcani, unde o parte din armata
austro-ungară lupta împotriva sârbilor
Dar, curând, războiul s-a extins dincolo de graniţele Europei. Urmărind înrobirea Chinei şi cucerirea coloniilor germane din Oceanul Pacific, Japonia a găsit momentul favorabil şi, la jumătatea lunii august 1914, a declarat război Germaniei. Ea a ocupat imediat baza militară maritimă germană de la Kiao-ceau şi concesiunile germane din China.
Spre sfarşitul lunii septembrie 1914, Turcia, care se afla în orbita imperialismului german, a intrat în razboi, atacând Rusia. Se forma astfel un nou front în Caucaz. Războiul se întinse şi în Africa, unde englezii şi francezii, au inceput operaţii militare, pentru a cuceri coloniile germane. Treptat, războiul a devenit mondial.
Pe frontul de vest, grupul de atac al armatelor germane, respingând cu uşurinţă rezistenţa trupelor belgiene, a ocupat aproape întreaga Belgie şi a năvălit în Franţa. Capitala Franţei era ameninţată. Comandamentul francez a ordonat o contraofensivă generală.
Astfel, a început în septembrie 1914, bătălia de la Marna, în urma căreia germanii au fost siliţi să înceapă retragerea pe tot frontul. Planul războiului fulger al comandamentului german s-a prăbuşit. Războiul s-a transformat într-un război de poziţii.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu