MOBILIZAREA

INTRAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI DE PARTEA ANTANTEI:
Sub presiunea evenimentelor şi a marilor puteri imperialiste, dupa doi ani de neutralitate, Romania a intrat în război de partea puterilor Antantei. Aceste puteri făgăduiau guvernului român ajutor în unirea Transilvaniei cu România. Astfel, intrarea în război a armatelor române coincidea cu dorinţa maselor populare de a forma statul român unitar şi de a elibera Transilvania de sub stăpânirea habsburgică.
La 15 august 1916, armata română a trecut în Transilvania prin trecătorile Carpaţilor. În scurt timp, armatele române au izgonit armatele austro-ungare din Braşov, Făgăraş, Sf.Gheorghe şi din alte localităţi, ajungând până în apropierea Sibiului şi Sighişoarei.
Germania şi Austro-Ungaria au adus forţe însemnate din Franţa şi din Italia pe frontul românesc, iar Bulgaria şi Turcia, în Dobrogea.
Atacata din nord şi din sud, cu tot eroismul şi dârzenia soldaţilor, în luptele din trecătorile Carpaţilor, de la Jiu, Olt şi Argeş, armata română a suferit grele înfrângeri. În patru luni, cea mai mare parte a teritoriului românesc (Muntenia, Oltenia, Dobrogea), a căzut în mâna duşmanului. Armata s-a retras în Moldova, iar guvernul s-a stabilit la Iaşi. Ofensiva germană a fost oprită pe linia Siretului. Armatele germane au jefuit în mod sălbatic bogăţiile Munteniei. Intrarea României în război a uşurat situaţia armatelor franco-engleze pe frontul de vest.
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI IN 1917:
În timpul războiului, S.U.A. şi-au legat interesele lor industriale, comerciale şi financiare, de ţările Antantei şi au devenit principalul lor furnizor de materiale de război, materii prime, alimente şi principalul lor creditor.
În acest timp, pe frontul de răsarit, comandamentul german voia să ocupe Moldova şi astfel, să scoată România din război. În timpul iernii 1916-1917, armata romana se refăcuse. La 23 iulie 1917, armata germană porni ofensiva în regiunea Mărăşeşti. Bătălia de la Mărăşeşti a durat aproape patru săptămâni. Soldaţii români au luptat eroic; în luptele grele, corp la corp, soldaţii noştri au dat dovadă de multă vitejie, oprind ofensiva armatei duşmane. Armatele germane au fost respinse.
SFÂRŞITUL RĂZBOIULUI:
În mai 1918, guvernul român a fost nevoit să încheie, la Buftea-Bucureşti (7 mai), o pace înrobitoare cu Germania. Timp de 90 de ani, bogăţiile tării noastre, urmau să fie acaparate de Germania. La începutul anului 1918, Basarabia, care din 1812 făcea parte din Imperiul Ţarist, a intrat în componenţa României. În vest, trupele franco-engleze, contraatacând în a doua bătălie de la Marna (iulie 1918), reuşiră să reocupe o parte din teritoriul pe care-l pierduseră şi continuara fara întrerupere ofensiva în diferite sectoare ale frontului, alungand, pas cu pas, armatele germane de pe teritoriul Franţei şi al Belgiei.
La 3 noiembrie, Austro-Ungaria a semnat armistiţiul, iar în ziua de 11 noiembrie, a fost semnat armistiţiul dintre Germania şi tările Antantei. Astfel, primul război mondial a luat sfârşit. Îndată după armistiţiu, Austro-Ungaria s-a dezmembrat, iar în locul sşu, au apărut state naţionale ca: Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia.
La 1 decembrie 1918, printr-o uriasă Adunare Naţională, ţinută la Alba-Iulia, Transilvania, vechi teritoriu românesc, unde locuiau peste 3 mil.de romani, a hotărât să se unească cu România. Un rol deosebit de activ în lupta pentru Unire, a jucat proletariatul şi mişcarea socialistă din România.
În războiul din 1914-1918, au fost mobilizaţi în armată aproape 70 mil.de oameni. Războiul a lovit, direct, aproape jumătate din cei mobilizaţi: au fost cca.10 mil.de morti, 19 mil.de raniti si 3,5 mil.de invalizi. Războiul a produs şi uriaşe pierderi materiale. Regiuni întregi au fost devastate, un mare număr de poduri, căi ferate, uzine şi fabrici au fost distruse.
Războiul a dezorganizat industria, agricultura şi finanţele tuturor ţărilor beligerante. Numai S.U.A., care s-au îmbogăţit de pe urma războiului, au devenit principalul creditor al statelor europene.