APARITIA CAPITALISMULUI IN EUROPA SI FORMAREA PIETII MONDIALE.

Capitalismul ca sistem economico-social a luat nastere in Europa unde alaturi de unii factori economici cu valoare generala au existat si alti factori specifici de ordin economic legati de dezvoltarea vietii orasenesti,antagonismele politico-religioase,spiritul intreprinzator si de inovatie,gustul pentru cunoasterea lumii si pentru descoperiri geografice. Daca pana in Evul Mediu Marea Mediterana si Marea Neagra reprezentau pentru Europa o adevarata placa turnanta a vietii economice,cruciadele din primele secole ale mileniului al doilea si mai ales marile descoperiri geograficecare au urmat dupa sec XV aveau sa deschida posibilitati uriase pentru intreprinzatorii europeni pentru imbogatirea rapida in urma comertului cu matase si mirodenii ,a jefuirii aurului din Lumea Noua si mai apoi comertului cu sclavi in Africa.Mai ales aurul a contribuit la o acumulare insemnata de capital in orasele europene.Lungul drum al formarii capitalismului in Europa a avut drept consecinta formarea burgheziei negustoresti si bancare ,afirmarea si constituirea natiunilor si a statelor nationale pentru care activitatea economica devine principala sursa fiscala in vederea acoperirii cheltuielilor administrative si militare.In prima faza a a capitalismului european avutia natiunilor consta in cantitatile tot mai mari de metale pretioase de care dispuneau acestea : ulterior accentul avea sa se puna- dupa declansarea revolutiei industriale – pe marimea produsului national si a capacitatii sporite de a avea o balanta comerciala activa. In toate tarile aparitia societatii capitaliste este legata de desfasurarea a trei procese fundamentale :
-separarea producatorilor directi de principalele lor mijloace de productie (inclusiv pamantul) si aparitia masiva a muncii salariate
- constituirea prin procesul de acumulare primara a averilor banesti( a capitalurilor) necesare desfasurarii activitatilor de tip capitalist
- crearea unei pieti interne functinale si mai tarziu a pietei mondiale in care statele capitaliste europene la inceput sunt actorii principali care isi vor construi in timp adevarate imperii coloniale.
Toate aceste progrese apusene aveau sa isi arate insa si o fata mai putin placuta : pe masura ce cantitatea de metale pretioase era tot mai mare ,avea loc cresterea rapida a preturilor marfurilor.Era nevoie de interventia statuluidar mai ales de o noua conceptie,astfel ca in Anglia ,statul european cu cea mai mare dezvoltare economica din epoca,se solicita in mod expres stoparea importurilor straine care puteam fi produse in tara si cresterea exporturilor.Mai tarziu revolutia industriala avea sa aduca si alte aspecte negative legate de somaj,conflicte sociale si proiecte utopice de reorganizare a societatii pe baze mai echitabile.Aceste procese specifice formarii capitalismului se regasesc in toate tarile insa perioadele in care au avut loc (si proportiile) sunt diferite de la tara la tara in functie de conditiile istorice si caracteristicile ecomomice-sociale specifice.
Dupa marile descoperiri geografice axa comertului european se muta din Mediterana in Atlantic si apoi mai tarziu in Pacific,avand drept consecinta intensificarea schimburilor dintre statele occidentale europene si diferite zone mai indepartate ale planetei,configurandu-se astfel piata mondiala.O prima directie a fluxului masiv de resurse venea dinspre teritoriile nou descoperite spre Europa occidentala(Anglia,Franta,Tarile de Jos) iar dinspre Europa spre aceste zone mergeau mari cantitati de marfuri manufacturate.Fluxurile secundare cuprindeau comertul facut de negustorii si bancherii europeni in zone extraeuropene,cel mai profitabil fiind comertul cu sclavi negri.In timp ce in Europa occidentala aveau loc aceste procese c,in tarile din rasarit(intre care se aflau si Tarile Romane)progresele erau ingreunate de existenta indelungata a dominatiilor straine si de mentalitatile boierimii feudalecare impiedicau acumularea primara a capitalului.

Formarea pietei mondiale a parcurs un lung proces istoricinceput in sec XVI si care a durat pana la sf sec XIX si care a avut la baza diviziunea internationala a muncii ,formarea statelor nationale si a imperiilor coloniale.Schimburile economice pe distante mari existau din atichitatedar acestea devin expresia pietei mondiale numai atunci cand sunt masive si permanente si influenteaza semnificativ evolutia fiecarei economii nationale sau regionale.
Piata mondiala avea sa cuprinda in relatiile economico –sociale atat statele dezvoltate economic cat si pe acelea mai putin dezvoltate(menite pentru o indelungata perioada istorica sa fie doar furnizoare de materii prime ).
In ansamblul pietei mondiale se pot distinge din punct de vedere cronologic trei segmente :
- piata mondiala a marfurilor
- piata mondiala a capitalurilor (exportul de capital)
- piata mondiala a muncii,
care dau definitia pietii mondiale ca fiind ansamblul relatiilor de schimb care se stabilesc intre agentii economici(particulari,companii ori state) din tari si zone geografico-economice diferite ,pe baza capitalurilor si a muncii,in cadrul diviziunii internationale a acestora.
Din punct de vedere al evolutiei pana la inceputul sec XX se disting doua etape .Prima etapa a fost cea manufacturiera : forma predominanta comertul international cu marfuri(iau fiinta bursele de marfuri),principalii actori fiind Spania si Portugalia apoi Olanda si spre sf sec XVII pe primul plan se va situa Anglia secondata indeaproape de Franta.Politica economica predominanta a fost ce mercantilista concretizata printr-o serie de privilegii si ingradiri sub aspect vamal ,maritim si colonial(aveau cas cop intarirea metropolelor).Cea de a doua etapa a fost aceea a masinismului carea avea sa inceapa cu revolutia industriala in Anglia(sf.sec XVIII).Politicile economice promovate au fost liberul schimb(cand produsele industriale engleze apoi cele americane nu intalneau o concurenta serioasa din partea altor state din zona) si protectionismul ( atunci cand creste concurenta si se afirma lupta dintre principalele state capitaliste pentru piete de desfacere si impartirea lumii in zone de influenta).
Dezvoltarea pietei mondiale a determinat revolutionarea cailor si mijloacelor de transport si comunicatii si productia masiva de marfuri necesara infaptuirii comertului mondial care va fi rezultatul revolutionarii mijloacelor de munca(inlocuirea muncii manuale cu masinile-unelte in cadrul revolutiei industriale).