Turismul rural, ecologic şi cultural în comuna Moeciu

Atât în practica turistică internaţională, cât şi în literatura de specialitate, se con­sta­tă o îndreptare a populaţiei oraşelor spre recreere către mediul rural. În acelaşi timp se re­marcă faptul că formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglo­me­­rat şi mai trepidant) nu mai satisfac aspiraţiile, motivaţiile, opţiunile turiştilor, ale unei în­­semnate părţi din rândul populaţiei urbane, ca urmare căutarea mediului rural pentru odih­­nă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului şi în ultimii ani şi în România.

Treptat însă, turismul rural a început să fie privit ca o posibilitate concretă de dez­vol­tare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o şansă reală pentru zonele rurale defavorizate, dar şi pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potenţial natural şi cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei acestor perimetre, stabilizarea forţei de muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcţiilor, creşterea rapidă a echipamentelor de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.

Comuna Moeciu – prezentare generală

Comuna Moeciu este situată în centrul ţării, la extremitatea sudică a judeţului Bra­şov, între masivele Piatra Craiului şi Bucegi, în culoarul Rucăr-Bran. Aflată la o alti­tu­dine cuprinsă între 800 şi 1200 m, ocupă o suprafaţă de 103,4 km, cu o populaţie de 5.575 locuitori şi dispune de o suprafaţă împădurită de 5482 ha.

Această aşezare a fost ates­tată documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând ca monumente istorice de artă şi arhitectură: Biserica ortodoxă-romană “Sf. Nicolaie” din sec. XVIII şi “Adormirea Maicii Domnului”, din1818.

Comuna Moeciu face parte din unitatea geografică social-economică a locali­tă­ţi­lor brănene. Este situată la 30 km distanţă de reşedinţa de judeţ – Braşov –, pe DN 73 şi are în com­po­nenţă şase sate care au fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Măgura şi Peştera. Accesul în Moeciu din Bucureşti pe drumul eu­ropean E60, dis­tan­ţa între localităţi fiind de 182 km. Accesul pe cale ferată se face fo­lo­­­si­nd re­ţea­ua Bu­cu­reşti-Braşov (166 km) şi Braşov-Zărneşti (cca. 30 km). Cât priveşte ac­­cesul cu au­to­bu­zul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecările efectuându-se zil­­nic, din 30 în 30 de minute, sâmbăta şi duminica din oră în oră, deşi nu este foarte con­for­tabil şi circulă cu viteză relativ redusă.

Profilul de bază al comunei este unul agricol, în special zootehnic, şi este dat de ocupaţiile pas­­torale ale locuitorilor, de altfel vestiţi crescători ai ovinelor şi bovinelor). De-a lungul timpului locu­i­to­rii acestei aşezări şi-au câştigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din reţete stră­vechi. Comuna este slab industrializată, sectorul de stat fiind reprezentat în trecut de trei so­cie­tă­ţi ce activau în domeniul transportului de călători, întreţinerii păşiunilor şi ex­plo­­atării fondului forestier.

Clima din zona Moeciu este temperată de depresiune intramontană caracterizată prin veri ră­coroase şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 5°C, iar în zonele ve­cine se înregistrază valori cuprinse între 4°C (Rucăr), 7°C (Braşov), 8°C (Câm­pu­lung). În lu­­na iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie temperatura variază între -10 şi -15°C. Zona Moeciu es­te bogată în pre­­cipitaţii, nu­mărul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, nu­­mărul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile­/­a­n, iar grosimea stratului de ză­pa­­dă este de 40-50 cm. Vân­turile pre­do­mi­na­n­­te în zonă au o viteză de 3-5 m/s.

Deschiderea depresiunii către capete condiţionează permanenta mişcare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe văile adânci ale râurilor. Sunt prezente şi bri­­zele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termică redusă, adă­post de vânturi puternice, umezeala relativ redusă, strat de zăpadă bogat şi îndelungat, in­solaţie ridicată cu valenţe turistice deosebite.

Reţeaua hidrografică este bogată, caracterizată în general de prezenţa cursurilor de apă temporară. Întreg teritoriul se încadrează în bazinul hidrografic al râului Turcu, aflu­­­ent al râului Bârsa.

Fauna: pe crestele montane cu deosebire în Bucegi şi Piatra Craiului turiştii pot ad­­­mira capra neagră. Dintre mamiferele cu valoare cinegetică amintim: ursul, lupul, vul­pea, mistreţul, veveriţa, căpriorul, râsul, toate fiind ocrotite.

Avifauna este reprezentată de cocoşul de munte, acvila de munte, ciocănitoarea, mier­la, cinteza, piţigoiul. În apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean şi boiştean.

Flora: altitudinea culoarului încadrează Moeciul în zona pădurilor de fag, care la li­­mita inferioară se află în amestec cu gorunul iar la partea superioară cu coniferele. Pă­duri compacte de molid sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Cra­iu­lui, Munţii Bucegi îndeosebi în versanţii nordici. Ca urmare a populării îndelungate, re­gi­u­­nea a fost puternic despădurită, pajiştile şi fâneţele luând locul codrilor de altădată.

Dintre plantele medicinale care se găsesc în zonă sunt: sunătoarea, muşeţelul, coa­­da şoricelului. Pentru iubitorii de zmeură şi mure, Moeciu este o destinaţie ideală. Nu lip­sesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, vişini, cireşi.

Cadrul natural prezintă particularităţi deosebite, datorită îmbinării armonioase a di­­­­fe­ritelor forme de relief (munte înalt, platou, forma vălurită de-a lungul râurilor şi vă­I­lor ce străbat terenul modelat de o reţea hidrografică bogată), toate acestea creând un va­lo­­­ros potenţial economic şi turistic, slab exploatat până în prezent. Zona montană în care este amplasată comuna Moeciu, între cele două parcuri naţionale Bucegi şi Piatra Cra­iu­lui, creează condiţii favorabile organizării şi dezvoltării turismului rural. Ca puncte de at­rac­­ţie pentru turişti se enumeră obiectivele: Peştera Liliecilor, Cheile Moeciului, Pră­pas­­ti­ile Măgurei, etc.