DEZVOLTAREA INDUSTRIEI CONSTRUCTIILOR SI A TRANSPORTULUI IN ROMANIA IN PRIMA FAZA A REVOLUTIEI INDUSTRIALE 1878- 1914

Dupa cucerirea independentei ,statul roman nu mai recunostea valabilitatea capitulatiilor Portii cu statele apusene pentru piata romaneasca,fiind in masura sa dezvolte o politica economica proprie care sa renunte la principiul liberului schimb si sa se aseze pe baze protectioniste.Pe baza liberului schimb fusese incheiata conventia comerciala cu Austro – Ungaria in 1875 pe o perioada de 10 ani care stipula ca Romania putea exporta pe acesta piata produse agricole scutind de taxe vamale produsele industriale importate din imperiu si chiar unele produse agricole romanesti se intorceau in tara prelucrate de industriile autro-ungare si acest lucru impiedica avantul unei industrii prelucratoare care incepuse a se infiripa de la mijlocul secolului. Caracterul negativ al conventiei accentuat si de criza agrara dintre anii 1875 – 1893 pe plan european a impus guvernului roman denuntarea acestuia fapt care a provocat intre anii 1886 – 1891 un razboi vamal romano-austro-ungar cu repercusiuni nefaste asupra industriilor din Transilvania ,lipsite de produsele din Romania ca si asupra exportului romanesc pe piata imperiului vecin.Incepand cu 1882 statul roman adopta o lege in favoarea industriei zaharului,prin care se acordau fabricantilor de zahar prime pentru 15 ani(in 1896 se va acorda inca o prelungire de inca 15 ani),apoi o serie de masuri pentru incurajarea industriei hartiei in1883 si 1884 pe baza carora se vor infiinta fabricile de la Letea si Busteni,precum si masuri pentru incurajarea fabricarii tesuturilor si tabacariilor in 1885 .Insa toate acestea erau incurajari timide ale industriei nationale,o adevarata legislatie protectionista va fi elaborata dupa denuntarea conventiei prin stabilirea in 1886 a unui nou tarif vamal(care va pute fi aplicat abia din 1894 dupa incetarea razboiului vamal si incheierea unor conventiicomerciale cu Anglia.Prin acest tarif se instituiau masuri protectioniste pentru materiile prime existente in tara ca si pentru produsele care se fabricau in Romania ,precum si scutiri de taxe vamale la export pentru produsele sau materiile prime pe care statul le avea in cantitati suficiente,taxe de import reduse pentru materii prime sau masini si utilaje necesare in vederea echiparii industriei autohtone.
In anul 1887 a fost adoptata legea intitulata « Masuri generale spre a veni in ajutorul industriei nationale » care prevedea ca orice persoanaputea infiinta o intreprindere industriala daca dispunea de un capital de 50.000 lei sau intrebuinta 25 de lucratori zilnic(cel putin 5 luni pe an) si mijloace mecanice conduse de specialisti.In termen de 5 ani de la infiintare 2/3 din lucratori trebuiau sa fie cetateni romani si legea acorda pe timp de 15 ani o serie de avantaje : stabilimentul avea titlul de proprietate daca antrepenorul era roman si titlu de folosinta pe 90 de ani daca era strain ,pe o suprafata de teren de pana la 5 ha,scutiri de taxe catre stat,de taxe la import pentru masini si materii prime,reduceri la transportul marfurilor pe caile ferate si prioritatea acestor intreprinderi in asigurarea comenzilor de stat,pentrui aceeasi durata de 15 ani. In baza acestei legi au luat fiinta mai multe fabrici,intre anii 1901-1901 fiind consemnate 62.188 intreprinderi,insa judecand dupa valoare productiei,forta instalata si numarul de lucratori dosr vreo 500 pot fi considerate cu adevarat fabrici..Categoriile industriei prelucratoare erau : industria mare,industria mijlocie si mica,industriile speciale(mori,ferastraie).Industria mare acumula intreprinderile care aveau : forta motrice in functionarea masinilor,capital investit in mijloace fixe de minimum 10.000 lei,personal utilizat cel putin 5 persoane(uneori unitatile erau incadrate in aceasta categorie chiar daca realizau numai 2 conditii insa in proportii care sa suplineasca relativ capacitatea celui de al treilea).Categoria industriei mijlocii si mici,se justifica in realitate doar ca fiind mica prin care s-au inteles toate unitatile de productie de transformare a materiilor prime care nu se incadreaza in criteriile industriei mari(predomina meseriile cu atelierele mai mari sau mai mici ,dar nu sunt cuprinse meseriile ambulantilor-tocilari,fierari- precum si cele cu caracter agricol) In privinta materiilor prime,majoritatea ramurilor si a consumului de materii prime se baza pe surse autohtone insa se dezvoltau si industrii cu materii prime importate : textila,sticla,prelucarea metalelor.In urma anchetei s-a constatat ca predominau intreprinderile mijlocii si mici si industriile speciale.In Transilvania situatia era semnificativ diferitaIn anul 1904 (aplicat din 1906) in veche Romanie s-a elaborat un nou tarif vamal care facea o diferenta intre marfurile si materiile prime de mare interes si celelalte importuri si diferentia taxele aplicate importurilor si expoturilor in tarile cu care Romania avea tratate comerciale si cele din alte tari.In 1906 a fost data o noua lege care sa incurajeze industria textila prin scutirea de taxe de import de canepa si in si a fost adoptata legea asupra brevetelor de inventiuni. In anul 1912 se adopta o noua lege pentru incurajarea industriei nationale care se referea si la si la intreprinderi infiintate de catre persoane particulare,ori societati anonime(proprietarii industriasi mici si mijlocii si cei cu ateliere mestesugaresti).Avantajele legii constau in vanzarea catre intreprinzator a unei suprafete pana la 5 ha cu dreptul de folosire fara restrictii de catre acseta a caderilor sau a cursurilor de apa din acel perimetru,scutire la import pentru masinile necesare intreprinderii,si scutirea la impozitele catre stat,acordarea de prioritati in executarea comenzilor statului.
Daca analizam peisajul industriei romanesti in perioada protectionismului pe primul loc se afla industria alimentara(si in cadrul acesteia industria zaharului).In industria alcoolului din cele 31 de fabrici existente in 1901 jumatate au luat fiinta dupa 1880.Industria textila se caracteriza prin faptul ca importul anula de produse textile reprezenta 50% din totalul importurilor .Industria lemnului ocupa un loc fruntas in cadrul industriei prelucratoare si a impulsionat dezvoltarea industriei hartiei..Dezvoltarea industriei si a oraselor reclamau fabrici de caramida ciment (Braila acoprea ¾ din nevoile tarii).Industria metalurgica era mult ramasa in urma fata de industriile prelucratoare,multe intreprinderi fiind simple manufacturi.Industria extractiva era bine reprezentata pe primul loc situandu-se industria petrolului.De mentionat aici ca in 1895 a aparut legea minelor care introducea principiul separarii bogatiilor soluluicare apartineau proprietarului de cele care apartineau statului.
Prezenta masiva a capitalului strain in industria romaneasca a determinat o concentrare a industriilor in anumite zone,regiuni intregi ale tarii ramanand in afara activitatilor industriale.
Dezvoltatrea industriala si largirea pietei interne facea necesara extinderea si dezvoltarea pe masura a transporturilor si modernizarea telecomunicatiilor ,astfel se inaugureaza linia ferata Arad- Alba Iulia1868,in 1869 Bucuresti – Giurgiu (construita de englezi) si apoi linia Roman - Tecuci concesionata de germani care se inaugureaza odata Cu Gara de Nord in 1870,in anii urmatori continuandu-se constructia liniei Roman –Virciorova.In Transilvania in ajunul primului razboi mondial existau 4500 km cai ferate iar in Bucovina constructia lor incepe in 1866.In stransa legatura cu reteaua feroviara s-au dezvoltat si transporturile maritime si fluviale,mai ales dupa infiintarea in 1890 a Navigatiei Fluviale Romane si a serviciului Maritim Roman care dupa 10 ani de functionare avea 5 vapoare de pasageri.Transporturile rutiere au contribuit la intensificarea circulatiei marfurilor,scop in care statul roman a acordat credite deosebite pentru modernizarea soselelor realizandu-se peste 40.000 km sosele pietruite pana la 1900. Consolidarea relatiilor capitaliste in economie si nevoile statului de a se inzestra cu institutii moderne au determinat si dezvoltarea constructiilor a urbanismului.Sub influenta stilului clasic in arhitectura dar si prin peluarea creatoare a unor elemente traditionaledin arhitectura romaneasca au fost ridicatenumeroase edificii civile pentru administratia statului,ministere ,institutii de cultura,palate,primarii : Universitatea din Bucuresti,Banca Nationala,Ateneul Roman,Castelul Peles,Palatul administrativ din Iasi,Palatul de Justitie din Bucuresti,Palatul CEC Bucuresti,Palatul Parlamentului,Cercul Militar Central,Universitatea din Craiova,primaria capitalei si a altor orase,construite dupa scoala de arhitectura romaneasca